Cum unii sunt obsedati de masini, altii de trenulete, altii de pantofi, asa sunt eu obsedata de carucioare. Intotdeauna admir modele noi, testez carucioare, ma plictisesc repede si imi schimb modele odraslei lunar lol.
De mica imi placeau acele landouri dragute, tip Inglesina Clasic si totusi made in Romania; mai tarziu prin 90', cand aparusera cele china, stiam sa deosebesc daca aparea unul polonez sau de alta natie.
A urmat adolescenta, in care trebuie sa recunosc ca landourile si carucioarele au fost ultima mea preocupare, si din nou pe la 20 de ani, cu mult inainte de a ma casatori, admiram fiecare model nou care aparea.
Vedeam caruciorul (ca si acum) un accesoriu cochet al unei mamici, care trebuie sa intruneasca nu numai comfortul bebelusului dar si personalitatea parintelui.
Nu consider aceasta asa zis obsesie periculoasa sau distructiva, dimpotriva. Nu am avut nimic de pierdut, dimpotriva; este o pasiune constructiva care m-a ajutat sa aleg ce este mai bun pt copiii mei si pentru mine si pot si eu la randul meu sa ajut un parinte in cautarea caruciorului ideal. Nimic mai frustrant, decat sa te trezesti ca nu esti satisfacut de performantele sau design ul caruciorului.
Soarta a facut sa lucrez intr-o firma care comercializa produse pentru copii, si de-a lungul anilor am avut ocazia sa vad irl mai multe modele. De asemenea am avut multe mamici prietene dragute care au fost atat de dragute incat sa ma lase sa testez modelele lor.
De asemenea cred ca am mii de recenzii citite pe net. Acum pot sa ghicesc de la o distanta apreciabila, ce brand si model este un carucior sau din ce an este lol.
Mai am aproape 2 ani pana cand odrasla mea cea mica nu va mai avea nevoie deloc de carucior. Totusi sper ca prin experienta mea sa pot realiza un blog folositor care sa vina in ajutor parintilor pusi in fata atator alegeri.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu